Argument

about me

Pornind de la ideea necesității unei istorii a traducerilor în limba română, având ca obiectiv recunoașterea traducerii ca parte integrantă a patrimoniului limbii și culturii române și a dimensiunii sale dialogice, propunem în anul centenarului Marii Uniri și în anul european al patrimoniului cultural un colocviu intitulat O sută de ani de traduceri în limba română, care să facă bilanțul și analiza unui secol de traduceri în limba română, 1918-2018.

Cei o sută de ani de traduceri din limbi și culturi diferite în limba română constituie doar o parte a unei Istorii a traducerilor în limba română, în care folosirea pluralului pentru cuvântul „traducere” are ca scop să atragă atenția asupra unicității fiecărei traduceri, a faptului că ea presupune o sumă de condiții concrete și, mai ales, activitatea și creativitatea constrânse de anumite limite ale unui traducător. Traduceri în limba română nu înseamnă doar traduceri elaborate și publicate în România, ci și în Republica Moldova, Ucraina sau în alte spații culturale românofone.

Este vorba de o întreprindere deosebit de complexă, de mare amploare, care arată că literatura și cultura română au avut de multă vreme și, în condiții uneori dificile, deschidere către Celălalt, dorința de dialog și de schimburi pe planul limbii, literaturii și al științelor prin intermediul traducerii.

Avem în vedere istoria a o sută de ani de traduceri, dar și istoria contextului (social, politic, cultural, diplomatic etc.) în care acestea au fost elaborate, a traducătorilor și ideilor lor despre actul traductiv; istoria genurilor și sub-genurilor prin care literatura a evoluat de la o epocă la alta sub influența traducerilor; istoria evoluției limbii literare, a limbii științifice, a culturii și civilizației din spațiul românesc, a mentalităților în continuă evoluție prin contribuția semnificativă a traducerilor.

Bilanțul și analiza a o sută de ani de traduceri se vrea și un impuls pentru proiectul de mare anvergură, Istoria traducerilor în limba română - de la primele traduceri până în prezent, prin care traducerile să-și capete locul legitim în patrimoniul limbii și culturii române.


Comunicări/Axe

Axe

  • La temelia unui secol de traduceri

Prof. univ. dr. Niculina Iacob, Facultatea de Litere și Științe ale Comunicării, Universitatea „Ștefan cel Mare” Suceava, România

Versiunile românești ale Scripturii la temelia unui secol de traduceri

 

Prof. dr. Mihai Floroaia, Colegiul Tehnologic „Spiru Haret” Piatra-Neamţ

Traducerea şi tipărirea cărţilor de cult în limba română, elemente ale unităţii naţionale

 

  • Un secol de traduceri – un secol de istorie
  • Traducere literară

proză

Prof. univ. dr. Muguraș Constantinescu, Facultatea de Litere și Științe ale Comunicării, Universitatea „Ștefan cel Mare” Suceava, România

 Proust în limba română – A la recherche du temps perdu

Dr. Anca-Andreea Braescu, Facultatea de Litere și Științe ale Comunicării, Universitatea „Ștefan cel Mare” Suceava, România

Traduceri și traducători în limba română ai operei lui Stendhal

 

poezie

Prof. Elena Hurmuz Colegiul Naţional Mihai Eminescu, Suceava

Fidelitate şi creativitate în traducerea poeziei lui Emily Dickinson

 

teatru

literatură pentru copii,

lect.univ.dr. Elena Petrea, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” din Iași

Mizerabilii în versiuni pentru copii: un capitol din istoria traducerilor în limba română

 

genuri hibride, alte genuri

Conf. univ. dr. Luminița-Elena Turcu, Facultatea de Litere și Științe ale Comunicării, Universitatea „Ștefan cel Mare” Suceava, România

Titlu rezervat

 

Conf. univ. dr. Evelina Graur, Facultatea de Litere și Științe ale Comunicării, Universitatea „Ștefan cel Mare” Suceava, România

Titlu rezervat

 

  • Traducere din științele umaniste

Dr. Cristina Ioniță, Facultatea de Litere și Științe ale Comunicării, Universitatea „Ștefan cel Mare” Suceava, România

Dileme traductologice generate de varianta românească a studiului Formarea timpurie a limbilor... de Adam Smith.

 

Asist. Dr. Irina Croitoru, Universitatea de Medicină și Farmacie Gr. T. Popa, Iași

Dificultăți de traducere în opera: Beiträge zu einer statistisch-historischen Beschreibung des Fürstenthums Moldau, a lui Andreas Wolf.

 

  • Traducere didactică

Lector univ. dr. Mariana Șovea, Facultatea de Litere și Științe ale Comunicării, Universitatea „Ștefan cel Mare” Suceava, România

Tendințe în traducerea didactică

 

Prof. dr. Mititiuc Sveica Loredana, Liceul cu Program Sportiv, Suceava

Locul culturemelor în traducerea didactică

 

Lector univ. dr. Ciprian Popa, Facultatea de Litere și Științe ale Comunicării, Universitatea „Ștefan cel Mare” Suceava, România

Deraieri traductologice in didactica limbii italiene

 

  • Traducere științifică și terminologie

Conf. univ. dr. Sonia Berbinschi; Universitatea Bucuresti

La traduction des sigles et des acronymes. Application sur un corpus du domaine de l'environnement.

 

Prof. univ. dr. Rodica Nagy

Despre dificultăți în traducerea în limba română a unor gramatici din secolul al XIX-lea

 

  • Traducere filosofică

Lector univ.dr. Niadi-Corina Cernica, Universitatea „Ștefan cel Mare” Suceava, România

Traducerea ca îmbogățire filosofică și culturală a limbii la Dimitrie Cantemir

 

Prof. univ. dr. Victor Untila

La traduction philosophique ou/et l’enchaînement philosophique des langues

 

  • Traducători români, traducători în limba română;

Prof. univ. dr. Rodica Pop, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, România

Petre Solomon, traducător multilingv. Contribuții la receptarea patrimoniului literar universal în România

 

Drd. Ancuța Gorban, Facultatea de Litere și Științe ale Comunicării, Universitatea „Ștefan cel Mare” Suceava, România

Primele traduceri din Herta Müller ȋn România

 

Conf. univ. dr. Olga Gancevici, Facultatea de Litere și Științe ale Comunicării, Universitatea „Ștefan cel Mare” Suceava, România

Despre scriitorii-traducatori de ieri si de azi

 

  • Evoluția statutului și condiției traducătorului

Prof. univ. DHC. Sanda-Maria ARDELEANU, Facultatea de Litere și Științe ale Comunicării, Universitatea „Ștefan cel Mare” Suceava, România

Imaginarul lingvistic al traducătorului între constrângeri şi libertăţi

 

Conf. univ. dr. Raluca-Nicoleta Balaţchi, conf. univ. dr. Daniela Hăisan, Facultatea de Litere și Științe ale Comunicării, Universitatea „Ștefan cel Mare” Suceava, România

Evoluţia imaginii traducătorului de literatură într-un secol de traduceri (1918-2018)

  • USV

Prof. dr. habil. Carmen ANDREI, Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi, România

Bună sau ne-bună ? Consideraţii asupra unei experienţe de traducătoare literară

 

  • Evoluția limbii sub influența traducerilor

Prof. univ. DHC. Sanda-Maria ARDELEANU, Facultatea de Litere și Științe ale Comunicării, Universitatea „Ștefan cel Mare” Suceava, România și dr. Alexandra Ioniță, redactor Editura Demiurg, Iași

Nicolae Iorga şi neologismele de sorginte franceză

 

Prof. univ. dr. Alexandru Gafton, Universitatea „Alexandru Ioan-Cuza” din Iași,

Titlu rezervat

Conf.univ.dr. Simona-Aida Manolache, , Facultatea de Litere și Științe ale Comunicării, Universitatea „Ștefan cel Mare” Suceava, România

La traduction des "Mémoires d'Hadrien" ou la traduction comme corpus d’étude linguistique

 

  • Evoluția mentalităților sub influența traducerilor;

Prof. univ.dr. Anda Rădulescu, Universitatea din Craiova

Particularități ale traducerilor romanului Justine de Donatien Alphone François Sade în limba română

 

  • Teorii și reflecții despre traducere

Conf. univ. dr. Dumitra Baron, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu

”Trecerea/Le Passage”- traducere și poietică în opera Irinei Mavrodin

              lect. univ. dr. Nicoleta-Loredana MOROSAN

  Alternanţele lingvistice în traducere

 

Doctorand Artene Iulia-Cristina, Universitatea „Alexandru Ioan-Cuza” din Iași, Școala Doctorală de Studii Filologice

 

Panait Istrati: rolul paratextului în autotraducere

Lector univ. dr. Monica Bilauca, Facultatea de Litere și Științe ale Comunicării, Universitatea „Ștefan cel Mare” Suceava, România

Problema echivalenței frazeologismelor în traducere

 

  • Edituri, colecții, serii

Lect. Univ. dr. Corina Iftimia, Facultatea de Litere și Științe ale Comunicării, Universitatea „Ștefan cel Mare” Suceava, România

Madame la Princesse Aurélie Ghika, La Valachie moderne/Valahia Modernă, Colecția ”Înapoi în timp”: o mărturie despre Țara Românească de la începuturile epocii moderne

  • Receptarea și critica traducerilor

Lect. univ. dr. Daniela Catau Veres, Universitatea „Ștefan cel Mare” Suceava, România

Traducerea literara ca forma de receptare a operei unui scriitor : Marguerite Duras tradusa in limba româna

 

Asistent univ. dr. Gina PUICĂ, Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava

Le livre de ma mère și Belle du Seigneur de Albert Cohen traduse în limba română de Irina Mavrodin. Contextul receptării și critica traducerii

 

  • Relația între istoria literaturii și istoria traducerilor

 

Prof. univ.dr. Lora Bostan,Universitatea Yurii Fedkovici, Cernăuți Ucraina

Titlu rezervat

conf. univ. dr. Felicia VRANCEANU, Universitatea Națională „Yurii Fedkovici”, Cernăuți Ucraina

Titlu rezervat

Prof. univ. dr. Magda Jeanrenaud, Universitatea „Alexandru Ioan-Cuza” din Iași,

Titlu rezervat

 

 

 


Norme de redactare

Textele redactate în limba româna vor respecta urmatoarele cerinte:

·Materialele, care nu vor depăși  6000 de cuvinte, inclusiv note și bibliografie,  vor fi redactate în format Word, Times New Roman, 11, spatiere la 1,5;
· Notele finale, rezumatele în limba străină și cuvintele-cheie, de asemenea în lb.străină, vor fi redactate în Word, Times New Roman, font 10;
· Reliefarea unui concept sau indicarea caracterului de exemplu al unui cuvânt se vor marca prin italice, nu prin sublinieri sau bold;
· Cu exceptia literelor initiale, numele de familie ale autorilor vor fi formatate în small caps (nu se vor folosi exclusiv majuscule);
· Citatele vor fi marcate prin ghilimele, dupa modelul ,, ”;
· Fragmentele de citate lipsa vor fi marcate prin […], la fel si notele editorului;
· Se recomanda a nu se folosi cratima în locul liniei de pauza, evitându-se astfel situatiile de genul [ - text -,]; 
· Cratima se foloseste lipita de literele între care se afla, în vreme ce linia de pauza se foloseste cu spatiu înainte si dupa;
· Indicatiile bibliografice urmeaza a fi mentionate în notele de la finele textului;
· Notele se numeroteaza începând cu 1 si se insereaza automat;
· Nota se întocmeste dupa modelul: prenumele si numele autorului, titlul (scris cu italice), volumul, localitatea, editura, anul, numarul paginii/paginilor de unde a fost preluat citatul.
· Pentru corecta întocmire a notelor , va rugam sa tineti cont de urmatoarele precizari:
Op. cit. - se foloseste când se citeaza o singura lucrare a unui autor, însa nu la o citare succesiva, ci la una facuta la distanta; autorul si lucrarea au mai fost mentionate anterior în întregime, dar pâna la aceasta referinta bibliografica au fost citate si alte lucrari ale unuia sau mai multor autori, dar nici o alta lucrare a aceluiasi autor: 
Op. cit., urmata de numarul paginii/paginilor 
Idem - se foloseste când autorul este acelasi ca în nota precedenta, dar este citat cu alta lucrare: Idem, numele lucrarii, pagina/paginile;
Ibidem - se foloseste când exista trimiteri succesive la acelasi autor si la aceeasi lucrare: Ibidem, pagina/paginile;
· Precizarea paginii se va face cu ,,p.” când este vorba de o singura pagina si cu ,,pp.” când este vorba despre mai multe pagini; 
· Daca s-a consultat o traducere, se precizeaza numele traducatorului si editia româneasca folosita;
· Fiecare intrare în lista bibliografica se încheie cu punct;
· Referintele bibliografice vor fi grupate la sfârsitul articolului, fara a fi numerotate, în ordinea alfabetica a numelui autorului, respectând urmatorul model: 

Monografii:
Manolescu, Nicolae, Istoria critica a literaturii romane. 5 secole de literatura, Pitesti, Editura Paralela 45, 2008, 1234 p.

Articole:
Pop, Ion, Urmuz - schita de portret, în ,,Romania literara”, anul XVI, nr. 11, 17 martie 1983, p. 4.

Studii în volume:
Dersidan, Ioan, Oglinda - un simbol al prozei lui George Balaita, în Simut, Ion (ed.), Valente europene ale literaturii romane contemporane, Oradea, Editura Universitatii din Oradea, 2007, pp. 131-147.

Resurse web:
Liiceanu, Gabriel, Usa interzisa, [on-line], pp.18-39, accesat la 14 decembrie 2009, disponibil la adresa: http://www.scribd.com/doc/4580604

Rezumatele și bionotele, redactate in limbă străină nu trebuie sa depasească 200 de cuvinte.

Comunicări așteptate

Sunt așteptate comunicări pe următoarele axe, fără a exclude și alte axe:


• La temelia unui secol de traduceri;
• Un secol de traduceri – un secol de istorie;
• Traducere literară – proză, poezie, teatru, literatură pentru copii, genuri hibride, alte genuri;
• Traducere din științele umaniste;
• Traducere didactică;
• Traducere științifică și terminologie;
• Traducere filosofică;
• Traducători români, traducători în limba română;
• Evoluția statutului și condiției traducătorului;
• Evoluția limbii sub influența traducerilor;
• Evoluția mentalităților sub influența traducerilor;
• Teorii și reflecții despre traducere;
• Edituri, colecții, serii;
• Receptarea și critica traducerilor;
• Relația între istoria literaturii și istoria traducerilor.

Conferința va cuprinde:
• sesiunea de comunicări științifice;
• masa rotundă – O istorie a traducerilor în limba română;
• un Atelier de traduceri din limbile studiate în USV în limba română;
• o Expoziție de carte – repere într-un secol de traduceri, însoțită de lansare de volume de traduceri, realizate în colaborare USV și USM.

Limba de comunicare: limba română

Calendar:
Titlurile comunicărilor, rezumatele și cuvintele cheie vor fi expediate pe adresa electronică:
100_trad@litere.usv.ro
până la data de 30 aprilie 2018.

Titlurile comunicărilor, rezumatele și cuvintele cheie vor fi redactate în limba română și într-una din limbile engleză, franceză, germană, italiană, spaniolă, ucraineană etc. în funcție de limba și cultura la care se face referire în lucrare.

Până la data de 31 mai 2018 - răspunsul comitetului științific
Textele in extenso vor fi expediate, până la data de 10 octombrie 2018 și vor fi redactate conform normelor de redactare ce vor fi anunțate în următorul apel.

Textele selectate de către comitetul științific al colocviului vor face obiectul unui număr special din revistele Atelier de traduction, Meridian critic, indexate în BDI sau al unei publicații distincte, O sută de ani de traduceri în limba română (în funcție de numărul de comunicări și de tematica acestora.

Taxa de participare:

30 € pentru participanţii străini (mapa colocviu, publicare, pauză cafea);
100 lei pentru participanţii din România (mapa colocviu, publicare, pauză cafea );
50 lei pentru doctoranzi și masteranzi.


Comitet științific și organizatoric

Comitetul științific:

Prof. univ. dr. Mircea MARTIN, Universitatea București, Academia Română;
Prof. univ. dr. Lora BOSTAN, Universitatea Națională „Yurii Fedkovici”, Cernăuți, Ukraina ;
Prof. univ. dr. Adel FARTAKH, Université Hassan II Casablanca, Maroc ;
Conf. univ. dr. Felicia VRANCEANU, Universitatea Națională „Yurii Fedkovici”, Cernăuți, Ukraina ;
Prof. univ. dr. Larisa SCHIPPEL, Universitatea din Viena, Austria;
Prof. univ. dr. Ludmila ZBANȚ, Universitatea de Stat, Chișinău, Republica Moldova ;

Prof. univ. dr. Sanda Maria ARDELEANU, Universitatea „Ștefan cel Mare”, Suceava;
Prof. univ. dr. Georgiana Badea, Universitatea de Vest, Timișoara ;
Conf.univ. dr. Dumitra BARON, Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu
Conf. univ. dr. Sonia BERBINSKI, Universitatea București ;
Prof. univ. dr. Mircea A DIACONU, Universitatea „Ștefan cel Mare”, Suceava;
Prof. univ. dr. Alexandru GAFTON, Universitatea „ A.I.Cuza”, Iași;
Prof. univ. dr Niculina IACOB, Universitatea „Ștefan cel Mare”, Suceava;
Prof. univ. dr. Magda JEANRENAUD, Universitatea „A. I. Cuza”, Iași;
Prof. univ. dr. Rodica LASCU-POP, Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca;
Conf. univ. dr Simona Aida MANOLACHE, Universitatea „Ștefan cel Mare”, Suceava;
Prof. univ. dr. Rodica NAGY, Universitatea „Ștefan cel Mare”, Suceava;
Conf. univ. dr. Daniela PETROȘEL, Universitatea „Ștefan cel Mare”, Suceava;
Prof. univ. dr. Stefan PURICI, Universitatea „Ștefan cel Mare”, Suceava;
Prof.univ. dr. Anda RĂDULESCU, Universitatea Craiova:
Prof. univ. dr. Elena-Brândușa STEICIUC, Universitatea „Ștefan cel Mare”, Suceava;
Conf. univ. dr. Luminița-Elena TURCU, Universitatea „Ștefan cel Mare”, Suceava;

Comitetul organizatoric:

Coordonator:

Prof. univ. dr. Muguraș CONSTANTINESCU, Universitatea „Ștefan cel Mare”, Suceava;


Membri:
Conf. univ. dr. Raluca-Nicoleta BALAȚCHI;
Conf. univ. dr. Daniela HĂISAN;
Lector univ. dr. Monica BILAUCA;
Lector univ. dr. Raluca DIMIAN;
Lector univ. dr. Ana-Maria GAVRIL;
Lector univ. dr. Cătălina PÂNZARU;
Lector univ. dr. Ciprian POPA.


Galerie foto

Jean Burgos

Imaginar și creație, editura Univers

Jean Burgos

Imaginar și creație, editura Univers

Raymond Aron - Libertate și egalitate

Taducere și note de Muguraș Constantinescu și Diana Budescu

Raymond Aron - Libertate și egalitate

Taducere și note de Muguraș Constantinescu și Diana Budescu

Raymond Aron - Libertate și egalitate

Taducere și note de Muguraș Constantinescu și Diana Budescu

Georges Bengesco

BIBLIOGRAFIE FRANCO-ROMÂNĂ

Georges Bengesco

BIBLIOGRAFIE FRANCO-ROMÂNĂ

Masă rotundă - Meseria de traducător

Întâlnire cu studenții din anul I FLSC

Masă rotundă - Meseria de traducător

Întâlnire cu studenții din anul I FLSC


Contact

Universitatea Ştefan cel Mare din Suceava, Corp A

Adresa: Str. Universităţii 13, 720229 Suceava, România

Adresa electronică a conferinței : 100_trad@litere.usv.ro

Persoană de contact: Prof. univ. dr. Albumița Muguraș Constantinescu

E-mail persoană de contact: mugurasc@gmail.com