Acasă| Redacția| Apel 2017| Recenzare| Arhiva| Indexări| Norme redactare| Linkuri| CADISS| Contact

CADISS

  1. Colectivul
  2. Activităţi Centru
  3. Publicații științifice
  4. Documente
  5. Omagiu
  6. Colocviu Internațional

Colectivul de cercetare CADISS

L’équipe des chercheurs / Research Committee


Prof.dr. Sanda-Maria ARDELEANU - sanda_ard@yahoo.com
Prof.dr. Rodica NAGY - rodinagy@yahoo.com
Conf.dr. I. C. CORJAN - i.corjan@yahoo.com
Conf.dr. Evelina GRAUR - evelyn@eed.usv.ro
Conf.dr. Simona-Aida MANOLACHE - simona@usv.ro
Conf.dr. Mariana BOCA – mariana_boca_ro@yahoo.com
Lector dr. Iuliana APETRI - ibicor@yahoo.fr
Lector dr. Corina IFTIMIA - iftimiacorina@yahoo.fr
Lector dr. Nicoleta-Loredana MOROŞAN - nicomorosan@yahoo.fr
Lector dr. Cătălina-Iuliana PÎNZARIU - tea_ina_pin@yahoo.es
Lector dr. Ciprian-Florentin POPA - cipi4@yahoo.com
Lector dr. Ioana-Crina PRODAN - crinacoroi@yahoo.fr
Lector dr. Mariana ŞOVEA - mxsovea@yahoo.com
Lector dr. Petru-Ioan MARIAN-ARNAT - marian_petru@yahoo.com
Lector dr. Marius CUCU - mariuscucu35@yahoo.com

Activități ale centrului de cercetare

Activities of the Discourse Analysis Research Centre

Masa rotundă «Limbi, limbaje, discursuri. Aspect discursive în spațiul on-line» (8 iunie 2017)

În data de 8 iunie 2017, sala Centrului de Reușită Universitară (CRU) a găzduit Masa Rotundă cu tema «Limbi, limbaje, discursuri. Aspect discursive în spațiul on-line». Organizată de prof.univ.dr. Sanda-Maria Ardeleanu și lector univ.dr. Ioana-Crina Prodan, manifestare care a reunit profesori, doctoranzi și postdoctoranzi, atât din cadrul Universității „Ștefan cel Mare”, cât și bursieri internaționali “Eugen Ionesco”. În strânsă legătură cu tematica principală a cercetărilor CADISS propuse pentru anul 2017, Masa rotundă a constituit un prilej deosebit de a participa la susținerea a două conferințe extrem de interesante ale căror teme au răspuns pe deplin provocării lansate de titlul evenimentului. Un prim moment a fost realizat de doamna conf.univ.dr. Mariana Boca prin prezentarea unei conferințe interdisciplinare prin care a reușit să demonstreze puternica influență pe care științele limbajului o exercită asupra criticii și a literaturii, transformând deseori literatura în veritabile fapte de limbă, literatura devenind astfel o practică a limbajului. Totodată, ca purtătoare de adevăr și de cunoaștere, literatura a fost analizată sub două aspecte definitorii, cel al ficțiunii, respectiv al non-ficțiunii, două axe de investigare textuală extrem de actuale și de productive pentru interpretarea corectă a sensului scriiturii unui autor aflat în căutarea adevărului. Următorul moment al manifestării a fost dedicat unui tip de discurs foarte prezent în actualitatea comunicațională, discursul mediatic, ale căror valențe din registrul on-line au fost pertinent relevate prin conferința susținută de domnul conf.univ.dr. I.C.Corjan. Ca natură și suport, spațiul on-line reprezintă un element definitoriu pentru ca discursul de acest tip să fie considerat un tip de comunicare on-line sau, folosind o altă sintagmă, „discurs lansat pe un suport on-line”. Puternic ancorată în seria cercetărilor întreprinse de membrii CADISS, conferința a deschis noi piste de investigare discursivă într-un spațiu comunicațional extrem de generos, dinamic și valorizant. Moderatoarea manifestării, doamna prof.univ.dr Sanda-Maria Ardeleanu, a anunțat și a prezentat în detaliu, la finele evenimentului, apariția unui număr inedit al revistei ANADISS, respectiv primul număr Hors-série, dedicat în întregime domnului academician Johannes Kabatek, Doctor Honoris Causa al universității sucevene, volum omagial coordonat de către Sanda-Maria Ardeleanu, Ioana-Crina Prodan și Cristina Bleorțu.
Foto:

Masă rotundă „Lingvistica textului/Analiza discursului” (15 decembrie 2016)

Foto:

În data de 15 decembrie 2016, sala Centrului de Reușită Universitară (CRU) a găzduit Masa Rotundă cu tema «Lingvistica textului / Analiza discursului». Organizată de prof.univ.dr. Sanda-Maria Ardeleanu și lector univ.dr. Ioana-Crina Coroi, manifestarea a reunit un număr mare de profesori, doctoranzi și studenți din cadrul Universității „Ștefan cel Mare” care participă în mod activ și constant la evenimentele științifice și culturale pe care le propun atât membrii CADISS, cât și colaboratorii CRU.
Ancorată în tematica principală a cercetărilor CADISS din anul 2016, Masa rotundă a constituit un bun prilej de a celebra apariția cărții intitulate Discursul puterii în spaţiul public românesc pe care domnul lector univ.dr. Petru I. Marian a publicat-o recent la Casa Cărții de Știință din Cluj-Napoca. Domnul conf.univ.dr. I.C. Corjan a prezentat lucrarea într-un mod elogios, invitând auditoriul la o lectură atentă a cărții, întrucât aceasta „oferă piste de cercetare foarte valoroase”.
Nr.22/2016 al revistei ANADISS, apărut la Editura Universității din Suceava, sub coordonarea prof.univ.dr. Johannes Kabatek, lector univ.dr. Dorel Fînaru cărora li s-a alăturat drd. Cristina Bleorțu de la Universitatea din Oviedo (Spania) și din Zürich (Elveţia), a fost prezentat cu mult profesionalism și în detaliu de către tânăra cercetătoare, atât prin ilustrarea teoretică a tematicii publicației, cât și prin sublinierea aspectelor importante relevate de cele 18 articole publicate de cercetători din spațiul academic (inter)național în paginile revistei.
Doamna lector univ.dr. Mariana Șovea a ilustrat apoi, prin oferirea de imagini și informații punctuale, toate tipurile de activități desfășurate sub egida CRU în anul 2016 – lansări de carte, întâlniri cu studenții români și străini, conferințe cu diverse teme etc.
Masa Rotundă « Lingvistica textului / Analiza discursului » s-a încheiat cu un moment extrem de emoționant pe care doamna prof.univ.dr. Sanda-Maria Ardeleanu l-a dedicat omagierii doamnei prof.univ.dr. Anne-Marie Houdebine, plecată de curând la cele veșnice. Domnia sa a vorbit cu multă dăruire sufletească despre moștenirea imensă pe care lingvista franceză a lăsat-o în toate domeniile științelor umane și sociale, punând accent pe ideile novatoare și pe cercetările remarcabile care continuă să constituie adevărate modele de investigație a problematicii Imaginarului lingvistic.
În semn de înalt respect și adâncă prețuire a Profesoarei Houdebine, membrii CADISS au lansat Apelul la publicare în următoarele două numere ale revistei Anadiss (2017), cu o temă de cercetare puternic ancorată în prezența vie a două concepte definitorii pentru științele limbajului : „Imaginaire(s) et discours”.


TABLE RONDE « La linguistique textuelle / L’analyse du discours »
(le 15 décembre 2016)


Le 15 décembre 2016, la salle du Centre de Réussite Universitaire (CRU) a hébergé la Table Ronde «La linguistique textuelle / L’analyse du discours». Organisée par DHC Sanda-Maria Ardeleanu, Professeure des universités, et par dr. Ioana-Crina Coroi, chargée de cours, la manifestation a réuni un grand nombre de professeurs, des doctorants et des étudiants de l’Université « Ștefan cel Mare » qui participent activement et constamment aux événements scientifiques et culturels proposés par les membres du CADISS et les collaborateurs du CRU.
Ancrée dans la thématique centrale des recherches du CADISS en 2016, la Table Ronde a constitué une belle occasion pour célébrer l’apparition du livre intitulé Discursul puterii în spaţiul public românesc que dr. Petru I. Marian, chargé de cours, a publié récemment à Casa Cărții de Știință de Cluj-Napoca. Dr. I.C. Corjan, Maître des conférences, a présenté l’ouvrage d’une manière élogieuse, invitant l’auditorium à une lecture attentive du livre, car il « offre des pistes très précieuses pour la recherche ».
Le 22e/2016 numéro de la revue ANADISS, paru à Editura Universității de Suceava, sous la coordination du dr. Johannes Kabatek, Professeur des universités, et du dr. Dorel Fînaru, chargé de cours, accompagnés par la drd. Cristina Bleorțu de l’Université d’Oviedo (Espagne) et de Zürich (Suisse), a été présenté avec beaucoup de professionnalisme et en détail par la jeune chercheuse, illustrant théoriquement le thème de la publication et soulignant les aspects importants relevés par les 18 articles publiés par des chercheurs de l’espace académique (inter)national dans les pages de la revue.
Dr. Mariana Șovea, chargée de cours, a illustré ensuite, tout en présentant des images et des informations ponctuelles, les types d’activités déroulées lors du CRU en 2016 – des lancements de livres, des rencontres avec des étudiants roumains et étrangers, des conférences ayant différents thèmes etc.
La Table Ronde « La linguistique textuelle / L’analyse du discours » a fini avec un moment extrêmement émouvant que DHC Sanda-Maria Ardeleanu, Professeur des universités, a dédié en hommage à dr. Anne-Marie Houdebine, Professeure des universités, décédée récemment. Son discours d’âme a visé l’immense héritage que la linguiste française a laissé dans les domaines des sciences humaines et sociales, mettant l’accent sur les idées novatrices et sur les recherches remarquables qui restent de vrais modèles d’investigation de la problématique de l’Imaginaire linguistique.
En signe de grand respect et de profonde gratitude pour la mémoire de la Professeure Houdebine, les membres du CADISS ont lancé l’Appel à publication pour les deux prochains numéros de la revue Anadiss (2017) avec un thème de recherche solidement ancré dans la présence vivante des deux concepts définitoires pour les sciences du langage : « Imaginaire (s) et Discours ».

---------------------------

Activități CADISS pentru 2016

1. 22 martie 2016
        a. Conferinţa „Stéréotype et stéréotypes” susţinută de prof.univ.dr. Henri BOYER (responsabilă: prof.univ.dr. Sanda-Maria ARDELEANU)
        b. Lansare de volume din cadrul Proiectului Francofonia românească. Restitutio, Colecţia Intelectuali români de expresie franceză, la Casa Editorială Demiurg, Iaşi (responsabile: prof.univ.dr. Sanda-Maria ARDELEANU, asist.univ.dr. Corina IFTIMIA)
2. 03 iunie 2016 - Masă rotundă "100 de ani de Saussure" (responsabili: prof.univ.dr. Sanda-Maria ARDELEANU, prof.univ.dr. Rodica NAGY, lector univ.dr. Ioana-Crina COROI, lector univ.dr. Dorel FÎNARU)
3. 22 septembrie 2016 - Lansarea nr.21/2016 al revistei ANADISS - Lingvistica textuală şi/sau Analiza Discursului (I) (responsabili: prof.univ.dr. Johannes KABATEK, prof.univ.dr. Oscar LOUREDA LAMAS, lector univ.dr. Dorel FÎNARU)
4. 15 decembrie 2016:
        a. Lansarea nr.22/2016 al revistei ANADISS - Lingvistica textuală şi/sau Analiza Discursului (II) (responsabili: prof.univ.dr. Johannes KABATEK, prof.univ.dr. Oscar LOUREDA LAMAS, lector univ.dr. Dorel FÎNARU)
        b. Prezentarea volumului "100 ans de Saussure" (responsabili: prof.univ.dr. Sanda-Maria ARDELEANU, prof.univ.dr. Rodica NAGY, lector univ.dr. Ioana-Crina COROI, lector univ.dr. Dorel FÎNARU)
        c. Lansare de volume din cadrul Proiectului Francofonia românească. Restitutio, Colecţia Intelectuali români de expresie franceză, la Casa Editorială Demiurg, Iaşi (responsabile: prof.univ.dr. Sanda-Maria ARDELEANU, asist.univ.dr. Corina IFTIMIA)

---------------------------

MASĂ ROTUNDĂ: "100 de ani de Saussure"

Table ronde «100 ans de Saussure »

Le 2 juin 2016, le Centre de Réussite Universitaire de l’Université « Stefan cel Mare » de Suceava, en collaboration avec le Centre d’Analyse du Discours (CADISS), a organisé une table ronde sur le thème « 100 ans de Saussure ». L’activité a réuni des enseignants-chercheurs et des doctorants de la Faculté des Lettres et des Sciences de la Communication ainsi que deux invités spéciaux : Marius CUCU, enseignant au Département de Philosophie, Sciences sociales et politiques de la Faculté d’Histoire et Géographie et Alain MUKADI MUTOMBO, doctorant à l’Université de Lubumbashi, Congo et bénéficiaire d’une bourse Eugène Ionesco. Le sujet de la table ronde a été l’influence que le Cours de linguistique générale de Ferdinand de Saussure a eue et continue à avoir dans la linguistique actuelle, mais aussi dans des domaines comme la sociologie, l’anthropologie, la psychologie du langage, la philosophie, etc. Mme Sanda-Maria ARDELEANU a ainsi parlé de l’héritage immense que ce linguiste a laissé dans tous les domaines des sciences humaines et sociales, mais aussi de ses idées novatrices qui se retrouvent dans des mots-clés comme langue, parole, signifiant, signifié, signe, code, syntagme, etc. M. Dorel FINARU a argumenté la nécessité d’une nouvelle traduction du Cours de linguistique générale, plus proche de la variante originale, tandis que Marius CUCU a présenté brièvement l’apport des recherches saussuriennes à la philosophie. D’autres participants ont présenté leurs perspectives sur ce thème qui constituera d’ailleurs le sujet d’un livre à paraître vers la fin de l’année 2016. La table ronde a été suivie par le lancement du numéro 21 de la Revue du Centre d’Analyse du Discours ANADISS et de deux livres francophones : « Pascal Quinard, écrivain et théoricien des langues » (auteure Corina IFTIMIA) et « De l’Imaginaire linguistique à la dynamique des discours » (auteure Sanda-Maria ARDELEANU).

Remember Ferdinand de Saussure

Rare sunt cuvintele-cheie din lingvistica actuală care, asemenea mai multor direcții de cercetare, să nu-și aibă sursa în Cursul de lingvistică generală al Ferdinand de Saussure. Sincronie, diacronie, idiosincronic, limbă, limbaj, vorbire, semn, semnificat, semnificant, unitate lingvistică, sintagmă, sintagmatic, fonem, fonologie, substanță lingvistică, formă lingvistică, economie lingvistică, valoare lingvistică, cod, model, semiologie, sem, opoziție, opozitiv, relativ, lanț, structură, sistem…. și înșirurirea poate continua.
Tendința istorică a lingvisticii (COȘERIU, WARTBURG, PAGLIARO, DEVOTO, TERRACINI), tendința / orientarea sociologică (MEILLET, VENDRYES, SOMMERFELT, COMEN), glosemantica, Școala pragheză (JAKOBSON, GODEL) și fonologia structuralistă, funcționalismul (Henri FREY, André MARTINET), gramatica generativ-transformațională (HARRIS, CHOMSKY, HJLEMSLEV), structuralismul și teoriile enunțării (GUILLAUME, BENVENISTE), psihologia limbajului (OSGOOD, BRESSON), lingvistica aplicată (HALLIDAY), sociologia (Marcel MAUSS) și antropologia (Claude LÉVI-STRAUSS), filozofia (BÜHLER, CROCE), lingvistica matematică (MANDELBROT, HERDAN) … și lista curentelor teoretice de inspirație saussuriană poate continua până la imaginarul lingvistic, puternic reprezentat în Școala suceveană.
Această moștenire uriașă care înseamnă, de fapt, influența lui Saussure, prin Cursul de lingvistică generală (1916), asupra savanților din varii domenii, ilustrează, în primul rând, forța de a impune un comportament științific în lingvistică, în interiorul căruia „fiecare teză este o ipoteză și fiecare ipoteză este o teză” (cf. Darwin).
Și numai pentru aceste minunate fapte, nu îl putem evita pe Saussure. El a dat, la 21 de ani, cea mai frumoasă carte de lingvistică istorică ce a fost scrisă vreodată, Mémoire sur les voyelles primitives dans les langues indo-européennes, dar și „Biblia lingviștilor”, CLG, grație continuatorilor săi, Bally și Sechelaye.
„100 de ani de Saussure” înseamnă acum recunoașterea nevoii de a-l continua pe cel care, la vârsta de 23 de ani, după un semestru de studii la Sorbona, inaugurează gramatica comparată ca o nouă disciplină în universitățile franceze.
„Conștiința individualității absolute a actului vorbirii, „actele de vorbire și substanța lor psihologică sau fonetică”, „limba, formată din substanță și formă”, „raporturile dintre limbă și vorbire”, „definiția semnului”, „unitățile minimale / monem, lexem, sintagmă”, „clasificarea sistemelor semiologice”, „arbitralitatea semnului”, „caracterul sistemic al limbii”, iată tot atâtea idei saussuriene care demonstrează că învățătura lui Saussure, „școala” lui Saussure deschide noi și noi perspective. Gândirea lui Saussure rămâne în centrul a numeroase axe teoretice din antropologie, științele istorice, semiotică, lingvistică.

 

Foto:

----------------------------

Comunicat de presă
Ziua Internațională a Francofoniei celebrată la Biroul Francez

Pentru al 5-lea an consecutiv, Ziua Internațională a Francofoniei este sărbătorită la Biroul Francez, în prezența unor invitați de seamă. Anul acesta toți francofonii și francofilii suceveni sunt invitați miercuri, 23 martie, ora 17, la Biroul Francez din Casa Prieteniei pentru a-l cunoaște și asculta pe Henri Boyer, profesor la Universitatea Paul Valéry Montpellier III din Franța.
Acesta vine la Suceava, special pentru a celebra împreună Ziua Internațională a Francofoniei, la invitația doamnei prof. univ. DHC Sanda-Maria Ardeleanu, Președinta Delegației Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Francofoniei, iar titlul pe care ni-l propune pentru Conferința sa de la Biroul Francez este Français, France, Francophonie: une trilogie à revisiter.
Conferința va fi urmată de un program artistic coordonat de doamna prof. Tamara Sabin și oferit de elevi suceveni ai Colegiului Național „Mihai Eminescu”, Școlii Gimnaziale „Miron Costin”, Colegiului Național de Informatică „Spiru Haret” și Colegiului de Artă „Ciprian Porumbescu”, ca urmare a parteneriatului pe care Biroul Francez îl are cu Inspectoratul Școlar Județean Suceava, în organizarea evenimentului.

Programul domnului profesor Henri Boyer la Suceava include și o serie de conferințe pe care le va susține la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava: - luni, 21 martie, ora 11:00, în sala A302, Conferința Du "culturème" à l' "identitème"
- marți, 22 martie, ora 11:00, în sala A302, Conferința Représentations partagées: stéréotypage, stéréotypes
- marți, 22 martie, ora 14:00, în sala A302, Visioconférence: La communication politico-médiatique et ses évolutions en France. Les "petites phrases".

Totodată, menționăm că domnul profesor Henri Boyer va participa miercuri, 23 martie, începând cu ora 11, la inaugurarea Centrului de Reușită Universitară din cadrul Universității „Ștefan cel Mare”, urmând ca joi acesta să viziteze Comuna-muzeu Ciocănești, desemnată Satul Cultural al României în 2014 și 2016, în cadrul unui program desfășurat de Asociația Cele mai Frumoase Sate din România (ACFSR), sub patronajul Ambasadei Franței în România și a Delegației Wallonie – Bruxelles la București.

---------------------------

Conferința intitulată Représentations partagées: stéréotypage, stéréotypes, susținută de Henri BOYER, Profesor la Univeristatea Paul Valéry Montpellier III (France) - 22 martie 2016

Foto:


Linkuri din presă:

https://www.newsbucovina.ro/politica/154312/ziua-internationala-a-francofoniei-sub-semnul-recunoasterii-francofoniei-romanesti

http://suceavalive.ro/ziua-internationala-francofoniei-celebrata-la-biroul-francez/
http://www.bucaresthebdo.ro/la-journee-internationale-de-la-francophonie-sous-le-signe-de-la-reconnaissance-de-la-francophoni&s=culture&articol=1246.html

http://www.bursa.ro/?s=cultura&articol=293264

https://sandamariaardeleanu.wordpress.com/

---------------------------

La 10 ani de CADISS

Munca într-o universitate rămâne încă, din păcate, în mare parte, anonimă pentru publicul larg. Inițiativele în cadrul cercetării științifice în domeniile umaniste, acolo unde, cu bani foarte puțini, se înalță neîntrerupt templul cunoașterii prin cultură, sunt , vai!, atât de puțin cunoscute și, parcă, din ce în ce mai puțin apreciate astăzi. Tocmai de aceea, suntem convinși că eforturile de deschidere a citadelei academice către lume trebuie să fie mult mai consistente. Iar la Universitatea suceveană aceste preocupări sunt deja o permanență.

În 2005, alături de regretatul Profesor Vasile Dospinescu, reputat lingvist, semiotician și didactician, împreună cu Profesorul-semiotician I.C. Corjan și o întreagă echipă de cercetători entuziaști (Ioana-Crina Coroi, Cristina Stanciu, Nicoleta Moroșan, Evelina Graur, Corina Iftimia), cărora li s-au adăugat numeroși alți colegi, dar și tineri doctoranzi, lansam Centrul de Analiza Discursului în cadrul Facultății de Litere și Științe ale Comunicării de la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava. Această idee a venit ca urmare a nevoii de coagulare a preocupărilor în sfera științelor limbajului într-un colectiv recunoscut prin organizarea Colocviului Internațional de Științe ale Limbajului (începând cu 1991), ce avea să devină Colocviul itinerant „Eugeniu Coșeriu” Suceava-Chișinău-Cernăuți (cea de-a XIII-a ediție tocmai s-a încheiat la Suceava), dar și prin funcționarea masteratului de Semiotica limbajului în mass-media și publicitate (cu o activitate de 13 ani, până în 2014).

Centrul de Cercetare Analiza discursului și-a propus, încă de la înființare, să adune „forțe” ale societății, alături de cercetători din universități, lingviști în marea lor majoritate, în obiectivul generos de a contribui la dezvoltarea unei discipline relativ tânără dar foarte dinamică, cu valențe pluri-, inter- și transdisciplinare, și anume Analiza discursului (AD). Și pentru că aveam nevoie și de o „tribună” de difuzare a rezultatelor cercetărilor noastre, s-a înființat revista de Analiza Discursului ANADISS, susținută financiar de universitate și publicată de Editura Universității Suceava, al cărui prim număr a apărut în 2006.

Au urmat ani de dăruire, de cercetări laborioase pe teme cum ar fi: Text, discurs, comunicare, Comunicarea politică, Text și discursivitate, Discurs și didacticitate, Inter-text, inter-discurs, Discurs și societate, Imaginar lingvistic și dinamica limbilor, Producerea și receptarea discursului de specialitate, Perspective discursive și contexte culturale diferite, Cunoaștere și discurs, Discurs și identitate.

S-au organizat tradiționalele mese rotunde tematice, la care au participat specialiști recunoscuți, printre care unul din fondatorii domeniului analizei discursului, Profesorul Dominique Maingueneau (Paris), Profesorii suceveni Rodica NAGY și Ioan Oprea, Michel Francard (Louvain-Belgia), Henri Boyer (Montpellier).

S-au publicat câteva volume colective: Perspectives discursives: concepts et corpus, 2007, (autori: Sanda-Maria Ardeleanu, Raluca-Nicoleta Balațchi, Ioana-Crina Coroi, Nicoleta-Loredana Moroșan), Discours et images, 2009, (coord. Sanda-Maria Ardeleanu). Recent, (2015), a apărut o lucrare de referință pentru întreg spațiul românesc, Dicționar de Analiză a Discursului, coordonat de Profesor univ. dr. Rodica Nagy, realizat într-o echipă de autori printre care se află și membri ai CADISS.

În cadrul CADISS, s-a desfășurat și o importantă activitate de traduceri, în parteneriat cu edituri prestigioase precum: Editura Institutului European (Colecția „Științele limbajului”), Casa Editorială Demiurg (Colecția „Intelectuali români de expresie franceză”), Editura Cartier - Republica Moldova. Colectivul CADISS a dat publicului românesc lucrări de specialitate aflate în marile bibliografii ale domeniului: Jean-Michel Adam, Textele. Tipuri și prototipuri, Jean-Michel Adam, André Petitjean, Textul descriptiv, Jean-Michel Adam, Lingvistică textuală, Dominique Maingueneau, Discursul literar, Dominique Maingueneau, Analiza textelor de comunicare, Dominique Maingueneau, Lingvistică pentru textul literar, Dominique Maingueneau, Pragmatică pentru textul literar, Philippe Lane, Periferia textului.

Proiectul „Francofonia românească. Restitutio” permite realizarea unei colecții de carte la Casa Editorială „Demiurg” din Iași cu autori români de expresie franceză și lucrări inedite, unele necunoscute sau prea puțin difuzate, ediții bilingve sau monolingve, îngrijiri de texte importante pentru cultura și civilizația românească în contextul european (N. Iorga: Latinii din Orient / Les Latins d’Orient, Portretele Domnilor Români/Les Portraits des Princes Roumains, Portretele Doamnelor Române/Les Portraits des Princesses Roumaines, Personnalités françaises/Personalități franceze).

Cele 20 de numere ale revistei ANADISS au adus contribuții ale unor autori de pe patru continente, domeniul Analizei discursului fiind bogat reprezentat de studii și cercetări ce contribuie la fundamentarea Școlii românești de Analiză a discursului, alături de marile Școli europene, printre care cea franceză, anglo-saxonă și germană. Tinerii cercetători, masteranzi și doctoranzi, sunt prezențe constante în paginile ANADISS, revista transformându-se într-o adevărată rampă de lansare a noii generații de cercetători în sfera științelor limbajului.

Devotamentul echipei redacționale alcătuită din redactorul adjunct conf. univ. dr. I.C. Corjan, secretarul de redacție lect. dr. Ioana-Crina Coroi, comitetul de lectură – lect. dr. Corina Iftimia, lect. dr. Petru-Ioan Marian-Arnat, autoritatea științifică a Comitetului științific (Acad. Marius Sala, Acad. Anatol Ciobanu, Johannes Kabatek, Carmen Alen Garabato, Henri Boyer, Maria Carpov, Philippe Lane, Dominique Maingueneau, Liviu Dospinescu, I.C. Corjan, Rodica Nagy, Ioan Oprea, Evelina Graur, Simona-Aida Manolache, Ioana-Crina Coroi, Nicoleta Moroșan, Dorel Fânaru, Marius Cucu) au determinat recunoașterea națională (revistă categoria C) și internațională (afiliată la șapte baze de date internaționale) a publicației noastre.

La acest moment al bilanțului, doresc să le mulțumesc tuturor celor care au investit timp și pasiune în CADISS și ANADISS devenite, iată, la 10 ani de existență, embleme ale calității cercetării universitare la Suceava.

Prof. univ. DHC Sanda-Maria ARDELEANU
Director CADISS
Redactor-șef ANADISS
---------------------------
Principii coşeriene în lingvistica locutorului

Sala de lectură de la parterul Bibliotecii USV a găzduit joi, 22 mai 2014, Masa rotundă tematică intitulată „Principiile coșeriene în lingvistica locutorului”, organizată de prof.univ.dr. Sanda-Maria Ardeleanu, lector univ. dr. Ioana-Crina Coroi și lector univ. dr. Nicoleta Moroșan. La manifestare au participat cadre didactice universitare, membre ale Centrului de cercetare Analiza Discursului (CADISS) de la Facultatea de Litere şi Ştiinţe ale Comunicării, studenţi, masteranzi şi doctoranzi.

Conceptul de lingvistică a locutorului (Ll) a apărut în metalimbajul ştiinţelor limbajului odată cu centrarea analizelor asupra relaţiei ferme dintre limbă/limbaj şi vorbitor (sau locutor). Această orientare în analiza limbii/limbilor a fost deseori contestată de către reprezentaţii curentului clasic în cercetarea lingvistică. Reîntorcându-se la conceptele, principiile fundamentale, dar şi la autorii consacraţi ca nume de referinţă în diverse curente şi şcoli lingvistice, organizatorele li-au propus să demonstreze că originile Ll se regăsesc în studii care stau la temelia Lingvisticii.

Eugeniu Coşeriu, savantul de origine română, întemeietor al lingvisticii integrale, oferă în textele sale, ideile care au inspirat cercetarea lingvistică în direcţia identificării relaţiei dintre limbă şi vorbitor:
1. „Dacă spunem „Cel care vorbeşte este Petru”, am identificat deopotrivă nivelul individual al limbajului (Lecţii de lingvistică generală, 2000, Editura ARC, Chişinău). Trebuie amintit că, după Coşeriu, celelalte niveluri de limbaj sunt: nivelul universal şi nivelul istoric.
2. La nivelul individual, limbajul ca activitate este discursul, adică actul lingvistic (sau seria de acte lingvistice conexe) al unui anumit individ într-o anumită situaţie; din punct de vedere al competenţei, el este competenţa expresivă (cunoaştere cu privire la elaborarea „discursurilor”); iar ca produs este un „text” (vorbit sau scris)” (idem, p.234)
3. „... limba nu se impune” individului (cum se afirmă uneori): individul dispune de ea pentru a-şi manifesta libertatea sa expresivă. Iar această libertate este aproape nelimitată în planul textului, unde sensurile, deci nu semnificatele pot fi şi sunt totdeauna noi” (idem, p.250)

Dezbaterea unor principii ale lingvisticii coşeriene care au constituit un (posibil) punct de plecare pentru o Ll va continua cu abordarea elementelor care definesc „direcţia integrală” în lingvistică şi didactica limbilor.

CADISS îşi propune o reevaluare a stadiului cercetărilor în domeniul Analizei discursului (AD) din perspectiva Ll şi a lingviştilor deschizători de şcoli şi curente lingvistice (Saussure, Hjlemslev, Martinet, Bloomfield, Benveniste, Ducrot, Maingueneau, Houdebine, van Dyck, Barthes, Jakobson, Greimas, Peirce ş.a.)
---------------------------
Masă rotundă: Cunoaștere și discurs

Link relatare în presa locală AICI.


---------------------------
Analiza Discursului (CADISS)

Pentru 2013:
- 7 martie 2013 - Masă rotundă studenţească „Semiotica discursului mediatic I” (responsabile: prof.univ.dr. Sanda-Maria ARDELEANU, asist.univ.dr. Ioana-Crina COROI)
- 12 aprilie 2013 - Masă rotundă "Ironia în discursul politic de campanile electorală" (responsabile: prof.univ.dr. Sanda-Maria ARDELEANU, asist.univ.dr. Ioana-Crina COROI)
- 16 mai 2013 - Masă rotundă studenţească „Semiotica discursului mediatic II” (responsabile: prof.univ.dr. Sanda-Maria ARDELEANU, asist.univ.dr. Ioana-Crina COROI)
- 20 septembrie 2013 - - Lansarea nr.15/2013 al revistei ANADISS (responsabile: prof.univ.dr. Sanda-Maria ARDELEANU, lector univ. dr. Nicoleta-Loredana MOROŞAN, asist.univ.dr. Ioana-Crina COROI)
- 8 noiembrie 2013 - Masă rotundă "Retorica discursului mediatic" (responsabile: prof.univ.dr. Sanda-Maria ARDELEANU, lector univ. dr. Nicoleta-Loredana MOROŞAN)
- 12 decembrie 2013 - Lansarea nr.16/2013 al revistei ANADISS (responsabile: prof.univ.dr. Sanda-Maria ARDELEANU, lector univ. dr. Nicoleta-Loredana MOROŞAN, asist.univ.dr. Ioana-Crina COROI)

---------------------------
Analiza Discursului (CADISS)

Pentru 2012:
1. Masă rotundă "Discours et société" - in memoriam Vasile DOSPINESCU (lansarea nr.12/2011 al revistei ANADISS) - ianuarie 2012
2. Dezbatere culturală în cadrul Zilelor Francofoniei "Francophonie, francophilie et francophobie…" - martie 2012
3. Manifestare studenţească în cadrul Zilelor Francofoniei "Témoignages francophones" - martie 2012
4. Masă rotundă "Dynamique des langues et Imaginaire Linguistique" (lansarea nr.13/2012 al revistei ANADISS) - iunie 2012
5. Masă rotundă "La production et la réception des discours de spécialité" (lansarea nr.14/2012 al revistei ANADISS) - octombrie 2012
--------------------------
For 2012:
1. Round Table "Discours et Société" - in memoriam Vasile DOSPINESCU (launch of issue12/2011 of the ANADISS academic journal) - january 2012.
2. Cultural debate within Les Journées de la Francophonie: "Francophonie, Francophilie and francophobia…" - March 2012.
3. Students' round table within Les Journées de la Francophonie "Témoignages des pays francophones" - March 2012.
4. Round Table "Dynamique des langues et Imaginaire Linguistique" (launch of issue13/2012 of the academic journal ANADISS) - June 2012.
5. Round Table "La production et la réception des discours de spécialité" (launch of issue 14/2012 of the academic journal ANADISS) - October 2012.

Cent ans de Saussure (1916-2016)
Sanda-Maria ARDELEANU et Ioana-Crina COROI
(coord.)


La fin de l’année 2016 a été couronnée par l’apparition du livre « Cent ans de Saussure », un projet initié au début de l’année sous le signe de Saussure. Les deux coordinatrices du volume paru à Casa Editorială Demiurg de Iași, DHC Sanda-Maria Ardeleanu, Professeure des universités, et dr. Ioana-Crina Coroi, chargée de cours, ont choisi une citation déterminante pour ce recueil d’articles scientifiques, citation placée sur la quatrième de couverture : « Quelle est enfin l’utilité de la linguistique? Bien peu de gens ont là-dessus des idées claires ; ce n’est pas le lieu de les fixer. Mais il est évident, par exemple, que les questions linguistiques intéressent tous ceux, historiens, philologues, etc., qui ont à manier des textes. Plus évidente encore est son importance pour la culture générale : dans la vie des individus et des sociétés, le langage est un facteur plus important qu’aucun autre. Il serait inadmissible que son étude restât l’affaire de quelques spécialistes ; en fait, tout le monde s’en occupe peu ou prou ; mais - conséquence paradoxale de l’intérêt qui s’y attache – il n’y a pas de domaine où aient germé plus d’idées absurdes, de préjugés, de mirages, de fictions. Au point de vue psychologique, ces erreurs ne sont pas négligeables ; mais la tâche du linguiste est avant tout de les dénoncer, et de les dissiper aussi complètement que possible. » (Ferdinand de Saussure)
D’ailleurs, le volume réunit des contributions de quelques universitaires de Suceava, passionnés par la linguistique : Sanda-Maria Ardeleanu - Les principes de la linguistique saussurienne en citations du Cours de linguistique générale (1916-2016), Ioan Oprea - La faculté du langage chez Ferdinand de Saussure et Noam Chomsky. Des arguments pour l’investigation d’un sujet négligé à tort, Raluca-Nicoleta Balațchi, Ionela Arganisciuc - Traduire Saussure en roumain, Marius Cucu - La dynamique linguistique selon Ferdinand de Saussure, Ioana-Crina Coroi - Une lecture didactique du CLG saussurien et Gina Măciucă - Le jeu sémantique entre le verbe et le nom dans une construction linguistique analysée dans deux langues germaniques et trois langues romanes et, comme il est précisé dans le Mot au lecteur écrit par les coordinatrices, ce volume se veut un humble Hommage que l’École de linguistique de l’Université « Ștefan cel Mare » de Suceava – Roumanie adresse à Ferdinand de Saussure, à 100 ans de la parution du Cours de linguistique générale (1916-2016).

À partir de la nécessité de redécouvrir ce texte, de reconnaître le fondateur de la Linguistique et de rafraîchir la mémoire de ceux qui, hélas !, oublient de le citer aujourd’hui, les quelques contributions de ce symbole de la pérennité d’une œuvre se ressourcent du Maître pour ouvrir des voies de la pensée linguistique vers un nombre de perspectives, assurément incomplet, mais nécessaire. La linguistique générale, la sémiologie, la traductologie, la didactique et la philosophie du langage sont autant de pistes sur lesquelles nos pas s’acheminent vers l’horizon clair des sciences humaines.
Le Centre de recherche Analyse du discours de Suceava (CADISS) a instauré les études saussuriennes comme pivot de la recherche scientifique dans le domaine des sciences du langage (2005), dans un moment où les écrits sur Saussure avaient largement dépassé le nombre de pages de l’œuvre du père de la linguistique moderne de sorte que sa pensée dans les études des jeunes risquait se dissoudre jusqu’à en disparaître.
L’Année 2016 fut déclarée par l’équipe de chercheurs du CADISS « l’Année Saussure » et le résultat consiste en plusieurs rencontres dédiées à l’œuvre saussurienne, un numéro de la revue scientifique ANADISS consacré à l’héritage saussurien, un volume à contribution internationale Roumanie - République de Moldova - Géorgie, des débats dans le cadre des Écoles doctorales de l’espace roumain.

Dicționarul de analiză a discursului – o lucrare de referință în spațiul românesc


La distanță de treisprezece ani de la publicarea de către editura Seuil a faimosului Dictionnaire d’Analyse du Discours al lui Patrick Charaudeau și Dominique Maingueneau, avându-i printre colaboratori pe Jean-Michel Adam, Catherine Kerbrat-Orecchioni, Sophie Moirand, Philippe Lane, Maurice Tournier, Ruth Amossy și alte „nume grele” în domeniul Analizei discursului (în total 27 de colaborări), 2015 marchează un eveniment editorial excepțional, și anume apariția la Editura Institului European din Iași a unei „replici” românești: Dicționarul de analiză a discursului, coordonat de Profesorul universitar, lingvist recunoscut, doamna Rodica Nagy.
Rod al unei munci în echipă de peste cinci ani, această lucrare ambițioasă reunește, într-o manieră generoasă și originală, perspective asupra metalimbajului domeniului Analizei discursului ce vin dinspre diferite direcții și școli, românești sau străine. Cei 20 de Colaboratori la volum, înscriși într-o listă de autori sunt, în majoritate, colegi – lingviști din cadrul Facultății de Litere și Științe ale Comunicării de la Universitatea suceveană. Numele a cinci doctoranzi la vremea începerii redactării prețiosului volum, astăzi doctori în Filologie, completează, prin deschiderea ei, impresionanta suită de contribuții.
Așa după cum se poate observa, numărul intrărilor din Dicționarul de analiză a discursului al doamnei Rodica Nagy îl depășește pe cel din dicționarul autorilor francezi, lista numelor de referință menționate incluzând 181 de personalități din toate marile școli ale științelor limbajului (franceză, anglo-saxonă, americană, elvețiană, germană și austriacă, cehă, daneză sau irlandeză), fără a ignora Școala românească de lingvistică. O bibliografie actualizată completează referințele științifice care fundamentează această importantă lucrare.
Voi încerca să prezint complexitatea volumului de 452 de pagini, organizându-mi opiniile pe trei axe: axa utilității, axa scientificității și cea a gratitudinii.

De obicei, se vorbește despre utilitatea unei lucrări la sfârșit, într-o frază-șablon, stereotipizată. Nevoia cititorului și a cercetătorului român de dicționare care să stabilească forme și sensuri pentru terminologia unor discipline ce se dezvoltă rapid, așa cum este cazul științelor limbajului, este enormă. Din practica îndrumării tezelor de doctorat, a lucrărilor de licență și disertație, știu că tinerii studenți români se confruntă cu o insecuritate lingvistică în interiorul metalimbajului disciplinei. Un dicționar, asemenea acestuia, pune lucrurile la punct, stabilizează fluctuațiile terminologice, impunând corectitudinea normativă și omogenizând variațiile, diferențiind termeni și dezambiguizând și nuanțând semnificații (ex: gestică/gestualitate, neologie/neologizare, taxinomie/taxonomie ...).

Ordinea alfabetică neîntreruptă de alte criterii de fragmentare a informației permite ca lucrarea să poată fi utilizată atât ca dicționar cât și ca manual, ghid de introspecție a domeniului, trimiterile de la un articol la altul facilitând o lectură fără întrerupere. Mă bucur de bucuria studenților mei la apariția acestei lucrări pe care spațiul românesc o merită și o va prețui ca pe o carte necesară. Pragmatismul cititorului contemporan va îndruma un mare număr de cititori către acest dicționar de referință, prea mult așteptat.
Pe axa scientificității, as dori să remarc de la început modul „natural”, uzual al alegerii termenilor explicați în noul Dicționar de analiză a discursului. Domeniul analizei discursului a apărut în interiorul științelor limbajului ca urmare a convergențelor unor mișcări prezumate ca foarte diferite în Europa și Statele Unite din anii 60. Numitorul comun îl constituiau producțiile transfrastice, orale sau scrise, a căror semnificație socială trebuia identificată. Anii 80 și 90 au definit “discursul” ca obiect al unui domeniu definit de Michel Foucault și Școala franceză.
Ultimele decenii au adus din nou foarte aproape teoriile textuale și cele discursive, generând adesea confuzii terminologice și metodologice.

Dicționarele au, printre altele, și menirea de a consacra aceste fenomene. Lucrarea noastră, în raport cu cele precedente, asigură o mai mare stabilitate formelor și sensurilor termenilor definiți, contribuind la consolidarea domeniului, neignorând totodată amplul fenomen de devenire a acestuia. Faptul că autorii au avut o libertate referențială absolută conferă Dicționarului de analiză a discursului (fără majuscule sau pluralul specificității, optându-se pentru singularul generic) o deschidere metologică remarcabilă și folositoare cercetătorului (ex.: metacomunicare/metadiscurs/metalimbaj/metalingviști).
Reieșită din practica de cercetare, înlănțuirea termenilor Dicționarului asigură criteriului recurenței o legitimitate absolută. Mai mult, selecția operată de coordonatoarea volumului constituie și o mărturie a transformărilor profunde în relația dintre enunț și societate, o asemenea tentativă de organizare și ordonare a conceptelor, termenilor și cuvintelor devenind automat un schimb de enunțuri de la comunicarea curentă către cea instituțională și vice-versa (a se vedea: semnătură, stereotip, strategie, structură, subiect, suprafață discursivă ...).
În fine, dar nu în cele din urmă, axa gratitudinii se impune, discret dar ferm, cititorului avizat. Dicționarul de analiză a discursului recuperează și (re)validează o parte consistentă din cercetarea științifică românească în domeniul științelor limbajului. Lingvistica românească trebuie să se impună și să fie recunoscută și atunci, sau, mai ales atunci când lucrările sunt redactate în limba română. Dicționarul coordonat de Profesorul Rodica Nagy demonstrează încă o dată că mentorul nu își uită discipolii, că cercetătorul își asumă Școala pe care o servește. Înconjurată de colegii, cercetătorii și studenții săi, autoarea face cunoscută, și prin această lucrare de pionierat, Școala de lingvistică de la Suceava. Consider că rodul muncii în echipă și-a demonstrat încă o dată frumusețea. Dincolo de toate, Dicționarul de analiză a discursului e o carte frumoasă, cu alură europeană, pe care, și din rețiuni estetice, ar trebui să o avem în biblioteca de acasă. Îi mulțumesc doamnei Rodica Nagy pentru gândul cel bun și fapta pe măsură.



Prof. univ. DHC Sanda-Maria ARDELEANU

Certificat CNCSIS 2005

 

Octombrie 2014

 

În colaborare cu Editura Demiurg din Iaşi, fiind ancorată în activităţile CADISS, cu sprijinul Alianţei Civilizaţiilor ONU, echipa proiectului cultural "Francofonia românească. Restitutio" (iniţiat şi coordonat de prof. univ. dr. Sanda-Maria Ardeleanu şi care include cadrele universitare Rodica Nagy, Evelina Graur, Nicoleta Moroşan, Corina Iftimia şi Ioana-Crina Coroi - membre CADISS, alături de alte profesoare din învăţămîntul preuniversitar) a demarat un program de traduceri inedite din operele lui Nicolae Iorga, în colecţia "Intelectuali români de expresie franceză". Recent, a apărut volumul Nicolae Ioga - "Latinii din Orient" / "Les Latins d'Orient", urmînd să fie traduse şi alte opere ale unor autori români apărute iniţial în limba franceză.


Omagiu

Apariția primului nr. hors-série al revistei ANADISS / mai 2017
IN HONOREM DOCTOR HONORIS CAUSA JOHANNES KABATEK
(coordonat de Sanda-Maria Ardeleanu, Ioana-Crina Prodan și Cristina Bleorțu)

1. Pilar Prieto Vives, Universitatea Pompeu Fabra, Barcelona, Spania
¡Qué bonito libro, y qué recuerdos tan bonitos, me encantó acompañaros esos días, gracias por invitarme y por enviarme el libro!
Ce carte frumoasă și ce amintiri frumoase, mi-a plăcut foarte mult să vă însoțesc în acele zile, vă mulțumesc pentru invitație și pentru că mi-ați trimis cartea!

2. Xosé Luís Regueira, Universitatea din Santiago de Compostela, Spania
Muy agradecido por el envío, y sobre todo por esta hermosa iniciativa dedicada a una persona que, además de ser un brillante lingüista, es desde hace 30 años un buen amigo mío.
Tuve la suerte de tenerle como alumno en el primer curso de gallego que organizamos para universitarios extranjeros en el año 1988, desde entonces somos amigos. He visto cómo ha ido creciendo como profesor y como investigador, desarrollando una carrera brillantísima, y al mismo tiempo sigue siendo la misma persona afable y entrañable, sencilla y atenta. Por eso os agradezco especialmente que le hayáis dedicado este precioso homenaje y que hayáis contado conmigo.
Foarte recunoscător pentru această carte, și în special pentru această inițiativă frumoasă dedicată unei persoane care, în afară de a fi un lingvist extraordinar, este de 30 de ani un bun prieten al meu. Am avut norocul de a-l avea ca student la primul curs de limbă galiciană organizat pentru studenți străini în 1988, de atunci suntem prieteni. Am văzut cum a crescut ca profesor și cercetător, dezvoltȃnd o carieră strălucitoare, și, în același timp, este, în continuare, aceeași persoană afabilă și fermecătoare, simplă și atentă. De aceea, vă sunt ȋn mod special recunoscător pentru că i-ați dedicat acest omagiu prețios și că ați contat şi pe mine. 


Doctor Honoris Causa Johannes KABATEK USV 19.10.2016

3. Cristinel Munteanu, Universitatea “Danubius”, Galați, România
Vă mulțumesc pentru invitație şi colaborare! Şi vă felicit pentru realizarea unui asemenea număr special! Multă sănătate şi spor ȋn toate! Cu prețuire.

4. Josefa Dorta Luis, Universitatea din La Laguna, Spania
Muchas gracias por el envío y felicidades por la publicación.
Vă mulțumesc pentru volum şi felicitări pentru această publicație.

5. Carmen Muñiz Cachón, Universitatea din Oviedo, Spania
Muchas gracias, […] por haber hecho el hermoso y merecido homenaje al Dr. Kabatek.
Vă mulțumesc pentru acest omagiu dedicat domnului prof. univ. dr. Kabatek, un omagiu frumos şi foarte meritat.

6. Manuel González González, Universitatea din Santiago de Compostela, Spania
Ha quedado muy bonito.
A ieşit foarte frumos [volumul].

7. Marta Pérez Toral, Universitatea din Oviedo, Spania
Es una buena noticia, estoy muy contenta.
Este o ştire extraordinară, sunt foarte fericită.

8. Alba García Rodríguez, Universitatea din Oviedo, Spania
La verdad es que ha sido un auténtico placer colaborar en este homenaje.
A fost o adevărată plăcere să colaborez la acest volum omagial.

9. Paolo Roseano, Universitatea din Barcelona şi Universitatea din Africa de Sud
He recibido con grandísimo placer el texto del libro en homenaje del Dr. Kabatek. Una vez más, les agradezco haberme brindado la posibilidad de participar en esta publicación tan destacada.
Am primit cu o deosebită plăcere textul volumului omagial dedicat prof. dr. univ. Kabatek. Din nou vă mulțumesc pentru că mi-ați oferit posibilitatea de a participa la această publicație deosebită.

10. Ramon Cerdà, Universitatea din Barcelona, Spania
Estoy encantado por todo. Por haber tenido el honor de participar en ese homenaje al magnífico Profesor Kabatek, por tener la oportunidad de consultar la publicación entera y por haber recibido unas líneas tuyas tan amables.
Sunt ȋncȃntat de toate. Pentru că am avut onoarea de a participa la acest omagiu al magnificului profesor Kabatek, pentru că am oportunitatea de a consulta ȋntregul volum omagial şi pentru rȃndurile tale pline de amabilitate.

11. Ana María Fernández Planas, Universitatea din Barcelona, Spania
Stimate colege: Vă mulțumesc mult pentru că ați contat pe noi şi felicitări pentru inițiativă şi rezultat. Salutări cordiale din Barcelona.

12. Adriana Maria Robu, Universitatea „Al.I.Cuza”, Iași, România
A ieşit un număr omagial de excepție! Felicit ȋntreaga echipă care a lucrat la acesta!

13. Wendy Elvira-García, Universitatea din Barcelona, Spania
[M]i más sincera enhorabuena por el trabajo.
Cele mai sincere felicitări pentru volum.

Ultimul Laudatio închinat lui Anne-Marie HOUDEBINE
(6 iunie 1940 – (?) 13 octombrie 2016)

Anne-Marie HOUDEBINE, reputat lingvist, semiolog, psihanalist, „Doamna Imaginarului lingvistic”, Doctor Honoris Causa al Universității „Ștefan cel Mare”, ne-a părăsit fulgerător, intempestiv, așa cum o știam, în plină forță intelectuală și dintr-o multitudine de proiecte colective. Ne-a lăsat fără cuvinte, Ea, creatoarea de cuvinte, parcă pentru a proba că marile dureri sunt mute.
Regina feminismului în lingvistică, saussuriană imbatabilă, a ales să plece la îngeri chiar în „Anul Saussure”, acum când lingviști din toată lumea aniversează 100 de ani de la publicarea documentului fondator al lingvisticii moderne, Cursul de lingvistică generală al lui Ferdinand de Saussure.
Ne-a părăsit între două mari manifestări științifice la care era așteptată: Colocviul internațional „Victor Banaru”, organizat de Departamentul de lingvistică romană al Universității de Stat din Moldova (13-14 octombrie) și Colocviul Internațional de Lingvistică Funcțională, ce are loc la La Rochelle (Franța), localitatea natală a lui Anne-Marie HOUDEBINE (18-21 octombrie). Nu a mai ajuns la Chișinău, unde colegii pregătiseră un Laudatio – ultimul Laudatio - și o diplomă de Membru de Onoare al Departamentului de lingvistică romană, ce poartă data de 4 octombrie 2016. Anne-Marie nu este printre noi, fizic, nici la La Rochelle, acolo unde funcționaliști de pretutindeni au ales să se întâlnească pentru a o omagia, nicidecum pentru a o comemora.
Destinul a vrut altfel.

Anne-Marie HOUDEBINE, doctor în Litere și Științe umane (cu o teză de 1500 de pagini, sub coordonarea lui André Martinet), Profesor emerit de lingvistică și semiologie la Universitatea „René Descartes” – Paris V, Sorbona (tocmai obținuse pentru a treia oară acest titlu), psihanalist și Președinte al Asociației Sémiologie actuelle, rămâne PROFESOARA (cu majuscule), LINGVISTA ce a impus femininul numelor de meserii, „obligând” limba franceză să adauge – e, ca marcă a genului feminin, la professeur. PROFESOARA HOUDEBINE și-a închinat întreaga viață, până la uitarea de sine, Universității și elevilor, studenților din Poitiers, Angers, Paris, apoi doctoranzilor de pe toate continentele.
Sute de titluri în domeniile analizelor semiologice, diferenței sexuale, identității și limbilor, semiologiei indiciilor, psihanalizei, lingvisticii funcționale, imaginarului lingvistic și cultural, și, recent, umorului și stereotipurilor în desenele din presă poartă amprenta inconfundabilă a stilului și muncii asidue de cercetătoare în științele limbajului reprezentate de Anne-Marie HOUDEBINE.
Recunoscută ca autoarea teoriilor Imaginarului lingvistic (în lingvistică) și Semiologiei indiciilor sau interpretative (în semiologie), ca lingvista feminizării numelor de meserii, a titlurilor și funcțiilor (între 1984-1986 a fost membru al Comisiei de feminizare la Ministerul drepturilor femeii), Anne-Marie HOUDEBINE este reprezentanta fidelă și exemplară a valorilor Francofoniei, înglobând în spiritul libertății, solidarității, unității în diversitate, cel al cooperării și mobilității.
Încarnare perfectă a „dinamismului”, „vigorii”, „vitalității” și „energiei” (cele patru calități sub auspiciul cărora s-au desfășurat, la Paris, în 2011, „Zilele Omagiu Anne-Maria HOUDEBINE”), Anne-Marie HOUDEBINE a fost, înainte de orice, PROFESOARA înconjurată, adulată, urmată de sute de discipoli cărora le-a dedicat necondiționat cei peste 50 de ani de muncă.
Din 2008, la pensie fiind, a mers dintr-o universitate în alta, conferențiind și încurajând cercetătorii de toate vârstele.
La Suceava, Anne-Maria HOUDEBINE a fost de trei ori, de patru ori a participat, însuflețind dezbaterile, la Colocviul Internațional de Științe ale Limbajului „Eugeniu Coșeriu”. Creatoare de punți de colaborare cu universități din întreaga lume, promotoare înflăcărată a noutăților în științele Limbii, neobosită susținătoare a afirmării tinerilor, Anne-Maria HOUDEBINE a fost „magnetul” de care avea nevoie lingvistica modernă pentru a se dezvolta. Harul ei didactic era unic, iar dezbaterile la care participa, în compania unor reputați lingviști și semiologi, deveneau automat momente de referință în istoria instituțiilor academice sub cupola cărora se desfășurau.
PROFESOARA Anne-Marie HOUDEBINE rămâne Modelul și Idealul pentru mulți dintre cei care au cunoscut-o. Pierderea ei este o grea încercare pentru noi, cei care ne-am format la „Școala Anne-Marie HOUDEBINE”.
Mulțumim, iubită Doamnă PROFESOARĂ! Știm că ați plecat acum pentru că trebuia să vă întâlniți cu Saussure, Martinet și Coșeriu pentru o nouă dezbatere furtunoasă.

Prof. univ. DHC Sanda-Maria ARDELEANU

Hommage au Professeur Vasile DOSPINESCU

Appel a contribution pour le volume "Le discours didactique" - Hommage au Professeur Vasile DOSPINESCU -

Les membres du Centre de Recherche "Analyse du discours" (CADISS) de l'Université "Stefan cel Mare" de Suceava se proposent de publier un volume de contributions scientifiques pour honorer leur ancien Directeur, le Professeur Vasile DOSPINESCU, disparu brusquement a l'âge de 66 ans. Dédié a la mémoire du mentor, collegue et ami, ce volume se veut un hommage rendu a la double formation de linguiste et de didacticien du Professeur. Tout au long de sa carriere professorale, il a voué sa recherche scientifique al'examen approfondi autant des phénomenes langagiers, que des modalités les plus adéquates de transmettre ces contenus a un public apprenant désireux de pénétrer les secrets et l'imaginaire recelés par la langue française. Tout en restant un linguiste - théoricien assidu, produisant des analyses acérées de la dynamique des faits langagiers, il nous invitait dans le męme mouvement a vivre l'expérience didactique comme une "passionnante piece de théâtre dans laquelle curiosité, fantaisie, intelligence, amour de l'évasion et autres mystérieuses et ludiques métamorphoses langagieres" peuvent nous apprendre "a nous faufiler dans une langue et dans une peau étrangeres pour expérimenter la différence qui dévoile et enrichit l'identité" (Vasile Dospinescu). Aussi la variété présidera-t-elle aux contributions du présent recueil qui témoignera des sujets lui ayant tenu le plus a coeur lors de sa riche expérience de chercheur, doublée par celle de didacticien. La thématique approchée relevera ainsi de domaines aussi divers que l'analyse du discours, la sémiotique didactique, la linguistique textuelle, la morphologie ou la phonétique, qu'il n'a cessé d'explorer et de développer par ses travaux novateurs.

Les textes, rédigés en français selon les normes de rédaction se trouvant al'adresse www.litere.usv.ro/anadiss, devront parvenir aux responsables du volume d'ici le 31 juillet 2012 aux adresses suivantes:
Sanda-Maria ARDELEANU - sanda_ard@yahoo.com
Nicoleta-Loredana MOROŞAN - nicomorosan@yahoo.fr
Ioana-Crina COROI - crinacoroi@yahoo.fr

COLOCVIUL INTERNAŢIONAL DE ŞTIINŢE ALE LIMBAJULUI „EUGENIU COŞERIU”
(ediţia a XIII-a)

La Résolution du Colloque International des Sciences du Langage „Eugène COSERIU”, Suceava-Chișinău-Tchernowitsi,
15-18 octobre 2015, XIII-è édition, Université „Ștefan cel Mare”, Suceava


Le Colloque International des Sciences du Langage „Eugène COSERIU”, XIII-è édition, organisé à Suceava entre les 15-18 octobre 2015, sous l’égide de:
- l’Université „Ștefan cel Mare”, Suceava;
- l’Université d’État de Moldova, Chișinău;
- l’Université Nationale „Yurii Fedkovici”, Tchernowitsi;
- le Lectorat de roumain de l’Université „Ștefan cel Mare”de Suceava dans le cadre de l’Université Nationale „Yurii Fedkovici” de Tchernowitsi
et soutenu par l’Agence Universitaire de la Francophonie, l’Alliance des Civilisations de l’ONU, le Complexe Muséal de Bucovine et le Centre de Tourisme Suceava, a eu comme thème général „La dynamique des langues et des littératures à l’époque de la globalisation”.

Le Colloque a réuni 130 participants de Roumanie, République de Moldavie, Ukraïne, Suisse, Grande Bretagne, Allemagne, Espagne, Sénégal et Maroc, savants, chercheurs des académies et instituts de recherche, professeurs, doctorands, étudiants, enseignants de l’enseignement secondaire.

Les débats ont été organisés autour des sujets comme: Norme/Normes, Sémiotique et Communication, Discours littéraire/Discours critique, la Didactique des langues et des littératures et se sont déployés dans les 3 sessions plénières, dont l’une intitulée „Eugène COSERIU – Un Homme - Légende”, et 4 sections. Une Table ronde intitulée „Le Discours identitaire et la Planétarisation” a bénéficié de la participation d’une quarantaine de chercheurs dans le domaine des sciences du langage.


Les intervenants dans les conférences plénières ont eu comme points d’intérêt les sujets suivants:
- la vie et la personnalité scientifique du Grand-Savant Eugène COSERIU ainsi que ses contributions au développement de la Linguistique, particulièrement le fonctionnement du concept de „linguistique intégrale”;
- les rapports entre l’évolution et la dynamique sociétale et le devenir des langues;
- les „mutations” antroponymiques et la sémiotique de la patrimonialisation;
- le rôle des facteurs internes et externes au développement et à la réglementation des normes de la langue roumaine, ainsi que la situation du roumain dans l’espace roumain;
- langue et idéologie(s);
- problemès de traduction;
- sémiotique et intégrationnisme;
- créativité et altérité dans le langage;
- compétence linguistique et discursivité.


À l’occasion du Colloque, on a présenté une dizaine d’oeuvres de linguistique, de littérature, de didactique (revues, études, dictionnaires), qui ont eu comme résultat un fructueux échange d’idées, d’expériences et bonnes pratiques entre les centres de recherche, les écoles de linguistique et les universités représentées.

On a remarqué les progrès de l’utilisation du roumain mais aussi les „problèmes identitaires” qui en dérivent, tout en constatant l’ „expansion” de la question identitaire au niveau de toute l’Europe.

Les intervenants ont accentué sur l’importance de la recherche de la dynamique des langues, directement influencées par la dynamique des sociétés.

Présent pour la première fois dans le cadre de notre Colloque, le Professeur-chercheur Johannes Kabatek, descendant direct de l’Ecole cosérienne de Tübingen et continuateur de la linguistique intégrale d’Eugène COSERIU, y a ouvert un nouvel axe de réflexion: tradition / innovation en linguistique.

La XIV-è édition du CISL „Eugène COSERIU” aura lieu à Chișinău, en 2017.

Cuvânt de Bun venit şi Mulţumire

Stimați Colegi,
Dragi Studenți,
Distins Auditoriu,

Fiți bineveniți la Suceava, în Dulcea noastră Bucovină, cu ocazia desfășurării celei de a XIII-a ediții a Colocviului Internațional de Științe ale Limbajului „Eugeniu Coșeriu”.
Mulțumim organizatorilor tradiționali ai manifestării, alături de colectivul Facultății de Litere și Științe ale Comunicării de la Universitatea „Ștefan cel Mare” aflându-se mereu distinșii colegi și prietenii noștri de la Facultățile de Litere, Limbi și Literaturi Străine de la Universitatea de Stat Moldova din Chișinău și de la Catedra de Filologie Clasică și Română a Universității „Yurii Fedkovici” din Cernăuți.
Mulțumim tuturor personalităților care au acceptat să figureze în Colectivul de Onoare și în cel Științific, impresionant ca număr şi ca valoare tocmai pentru a fundamenta și re-revalida întâlnirile noastre științifice în domeniul științelor limbajului, începute în 1991, la inițiativa marelui profesor-filolog Mihail Iordache, cu concursul profesorului ieşean Dumitru Irimia şi al lui Eugeniu Coşeriu însuşi.
Mulțumim participanților fideli ai Colocviului Suceava-Chișinău-Cernăuți, dar și numeroșilor tineri care se înscriu, ca și la această ediție, în număr din ce în ce mai mare, asigurând în felul acesta viitorul cercetărilor noastre și specificul unei manifestări științifice cu identitate de brand în Europa şi nu numai. De altminteri CISL este considerat astăzi, în mediile universitare naţionale şi internaţionale şi de către o serie de publicaţii de specialitate drept una dintre cele mai mari manifestări ştiinţifice cu profil filologic din lume.
Participăm cu toții, fără doar și poate, la schimbarea paradigmelor în științele limbajului, iar entuziasmul cercetătorilor, asemenea Dumneavoastră, conduce la apariția a numeroase cercetări de orientări destul de diferite, dar sub aceeași etichetă. Globalizarea sau planetizarea sau multiculturalismul sau plurilingvismul pot genera explicații, rațiuni, argumente în abordările realmente noi din interiorul științelor limbajului.
Integralismul coşerian, care însumează o lingvistică a limbajului, o lingvistică a limbii şi o lingvistică a textului, poate constitui o alternativă viabilă la numeroasele deficienţe şi tentative eşuate ale altor orientări şi curente contemporane. El oferă, de fapt, un mod exhaustiv de a gîndi limbajul, o viziune situată „peste mode şi timp”. Lingvistica integrală nu e doar o lingvistică structuralistă, ci o lingvistică ce anticipă sau integrează creativ şi de multe ori polemic orientările specifice ale tuturor marilor şcoli lingvistice ale secolului al XX-lea şi ale începutului de secol XXI: şcoala structuralistă (inclusiv glosematica), cea generativ-transformaţională, orientarea pragmatică, lingvistica textului şi/sau analiza discursului. Integralismul lingvistic implică o atitudine antipozitivistă extrem de originală, modernă şi unitară care recuperează tot ceea ce a fost eliminat sau pus între paranteze îndeosebi de către structuralism. Această orientare, care în mod normal ar trebui să domine lingvistica secolului al XXI-lea, ar putea fi definită, în esenţă, ca un poststructuralism polifonic cu un puternic fundament şi cu frecvente inserţii de teorie şi filozofie a limbajului (ca, de pildă, concilierea viziunii saussuriene a limbii ca sistem de opoziţii funcţionale cu viziunea humboldtiană, de sorginte aristotelică, a limbajului ca enérgeia, ca sistem dinamic, ca activitate creatoare.
Cu cei peste 130 de participanți înscriși la această ediție, reprezentând spații lingvistice și culturale din România, Republica Moldova, Ucraina, Franța, Spania, Germania, Elveția, Marea Britanie, Maroc, Senegal, această nouă întâlnire de la Suceava datorează anvergura, unii ar spune „de modă veche”, voinței noastre de a exista prin Cuvânt, dar și susținerii pe care o avem din partea conducerii celor 3 universități organizatoare, lângă care au venit anul acesta Agenția Universitară a Francofoniei-AUF, Alianța Civilizațiilor ONU și Lectoratul de limba română de la Universitatea „Yurii Fedkovici” din Cernăuți, dar şi Complexul Muzeal Bucovina şi Centrul de Informare şi Promovare Turistică Suceava. O menţiune specială trebuie să facem pentru Casa Editorială Demiurg Iaşi, vechi colaborator şi prieten devotat Colocviului nostru. De asemenea, media suceveană reprezintă o permanenţă în existenţa unei manifestări academice ce împlineşte 24 de ani de viaţă.
Vă mulțumim tuturor pentru că suntem din nou împreună şi urăm succes deplin lucrărilor acestei noi ediții, cu speranţă că vă veţi simți ca acasă în Universitatea noastră şi în pitoreasca noastră Bucovină, adevărată Europă în miniatură.
Închei prin citarea lui Eugeniu Coşeriu care ne transmitea că „principiul lui Kant, în formularea în care l-am învăţat eu, este că scopul vieţii nu este fericirea, ci cucerirea raţiunii şi a libertăţii, iar acest principiu trece de limitele ştiinţei, dar este şi pentru ştiinţă cu totul fundamental” (Sibiu, 1998).

Prof. univ. DHC Sanda-Maria ARDELEANU
Lector univ. dr. Dorel FÎNARU

Link-uri apariții în presă

https://www.monitorulsv.ro/Local/2015-12-16/Peste-o-mie-de-pagini-de-comunicari-stiintifice-rodul-Colocviului-International-de-Stiinte-ale-Limbajului-Eugeniu-Coseriu-de-la-USV

https://www.monitorulsv.ro/Local/2015-10-19/Regal-academic-la-Universitatea-Stefan-cel-Mare-Suceava

https://www.monitorulsv.ro/Local/2015-10-17/Una-dintre-cele-mai-mari-manifestari-de-profil-filologic-din-lume-a-inceput-ieri-la-USV

http://www.crainou.ro/2015/10/17/colocviul-international-de-stiinte-ale-limbajului-eugeniu-coseriu-2/

http://www.newsbucovina.ro/social/142229/peste-130-de-profesori-cercetatori-si-doctoranzi-participa-la-colocviul-international-de-stiinte-ale-limbajului-eugeniu-coseriu-de-la-usv

http://www.newsbucovina.ro/evenimente/142058/ardeleanu-colocviul-international-de-stiinte-ale-limbajului-eugeniu-coseriu-de-la-usv-intinereste-de-la-o-editie-la-alta

 

 

Altele

Alte noutati

 

Altele

   
   

Noutati

Noutati

 

ANUL 2016

   
   
 

R...

R...

 

Alte